Reglementarea legala a etichetelor textile

 

 

 

 

 

 

 

 

ideea

 

 

 

 

 

Hotararea 527/2007) privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile

 

Publicat in Monitorul Oficial 426 din 26 iunie 2007 (M. Of. 426/2007)

   In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
   Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
   Art. 1. –
(1) Prezenta hotarare stabileste cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca produsele textile, in scopul introducerii pe piata.
   (2) Produsele textile pot fi introduse pe piata, fie inaintea, fie in cursul ciclului industrial sau pe parcursul diverselor stadii ale lantului de distributie, numai in cazul in care sunt conforme cu prevederile prezentei hotarari.
   Art. 2. –
(1) In sensul prezentei hotarari, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
   a) produse textile – toate produsele care, in stare bruta, semiprelucrate, prelucrate, semiconfectionate sau confectionate, sunt constituite exclusiv din fibre textile, oricare ar fi procedeul de amestec sau de procesare utilizat;
   b) fibra textila – un element caracterizat prin flexibilitate, finete si raport mare al lungimii la dimensiunea transversala maxima, care il fac apt pentru prelucrari textile;
   -benzi sau tuburi flexibile care nu depasesc 5 mm in latime aparenta, inclusiv benzile taiate din benzi mai mari sau din folii fabricate din substante ce se utilizeaza la fabricarea fibrelor prevazute in anexa nr. 1 nr. 19-45, si apte pentru prelucrari textile; latimea aparenta este latimea benzii sau tubului pliat, aplatizat, presat sau rasucit ori latimea medie, cand latimea este neuniforma.
   (2) Urmatoarele produse/materiale sunt asimilate produselor textile si se supun prevederilor prezentei hotarari:
   a) produse continand cel putin 80% fibre textile din greutatea lor;
   b) materiale de acoperire a mobilei, umbrelelor, parasolurilor ale caror componente textile reprezinta cel putin 80% din greutatea lor si, in aceleasi conditii, componentele textile din acoperitoare de sol cu mai multe straturi, saltele, articole de camping, precum si captuseli calde pentru incaltaminte, manusi sau articole de galanterie;

c) materiale textile incorporate in alte produse si care fac parte integranta din acestea, atunci cand se specifica compozitia lor.

   Art. 3. –
(1) Denumirile si descrierile fibrelor prevazute la art. 2 sunt cuprinse in anexa nr. 1.
   (2) Utilizarea denumirilor cuprinse in anexa nr. 1, in coloana 1 a tabelului, este rezervata fibrelor corespunzatoare descrise in coloana 2 a tabelului.
   (3) Utilizarea acestor denumiri ca atare, ca radacina sau sub forma de adjectiv este interzisa pentru a desemna orice fibra textila, oricare ar fi limba utilizata.
   (4) Utilizarea denumirii “matase” este interzisa pentru a indica forma sau prezentarea particulara a firului continuu de fibre textile.
   Art. 4. –
(1) Niciun produs textil nu poate fi descris ca fiind “100%”, “pur” sau “total” decat daca produsul este compus in totalitate din aceeasi fibra si nicio alta expresie echivalenta nu poate fi utilizata.
   (2) Un produs textil poate contine alte fibre cel mult 2% din greutate, daca aceasta cantitate este justificata de motive tehnice si nu rezulta dintr-o adaugare din rutina. Aceasta toleranta poate atinge 5% in cazul produselor textile obtinute prin procesul de cardare.
   Art. 5. –
(1) Un produs din lana poate fi denumit “lana virgina” numai in cazul in care este compus exclusiv dintr-o fibra care nu a fost niciodata incorporata intr-un produs finit, care nu a suferit operatiuni de filare si/sau de impaslire, altele decat cele cerute de fabricarea produsului, si care nu a fost deteriorata in timpul tratamentului sau utilizarii.
   (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), denumirea de “lana virgina” poate fi utilizata pentru a descrie lana continuta intr-un amestec de fibre, atunci cand:

a) toata lana din amestec corespunde caracteristicilor definite la alin. (1);

   b) lana, in raport cu greutatea totala a amestecului, reprezinta minimum 25%;
   c) in cazul unui amestec, lana se amesteca cu o singura alta fibra.
   In situatiile prevazute mai sus indicarea compozitiei procentuale a amestecului este obligatorie.
   (3) Toleranta justificata din motive tehnice datorate fabricarii este limitata la 0,3% impuritati fibroase pentru produsele prevazute la alin. (1) si (2), incluzand produsele din lana obtinute prin procesul de cardare.
   Art. 6. –
(1) Un produs textil compus din doua sau mai multe fibre, din care una reprezinta cel putin 85% din greutatea totala, este desemnat:
   a) prin denumirea acestei fibre, urmata de procentul sau din greutatea totala; sau
   b) prin denumirea acestei fibre, urmata de indicatia “minimum 85%”; ori
   c) prin indicarea compozitiei procentuale complete a produsului.
   (2) Un produs textil compus din doua sau mai multe fibre, din care niciuna nu atinge 85% din greutatea totala, este desemnat prin denumirea si greutatea in procente a cel putin doua fibre avand procentele cele mai mari, urmate de enumerarea denumirilor celorlalte fibre componente, in ordinea descrescatoare a greutatii, cu sau fara indicarea greutatii lor in procente. Cu toate acestea:
   a) fibrele care reprezinta mai putin de 10% din greutatea totala a produsului pot fi desemnate in ansamblu prin expresia “alte fibre”, urmata de indicarea procentului global din greutate;
   b) in cazul in care este specificata denumirea unei fibre care reprezinta mai putin de 10% din greutatea totala a produsului, compozitia procentuala completa a produsului trebuie indicata.
   (3) Produsele care au urzeala din bumbac pur si batatura din in pur, al carui procentaj reprezinta minimum 40% din greutatea totala a tesaturii neincleiate, pot fi desemnate prin denumirea “tesatura de in in amestec cu bumbac”, completata obligatoriu prin indicarea compozitiei “urzeala bumbac pur-batatura in pur”.

(4) Pentru produsele textile destinate consumatorului final, cu compozitiile procentuale prevazute la alin. (1)-(3) si (5):

   a) o cantitate de fibre straine de maximum 2% din greutatea totala a produsului textil se neglijeaza in cazul in care este justificata de motive tehnice si nu rezulta dintr-o adaugare din rutina; aceasta toleranta poate atinge 5% in cazul produselor obtinute prin cardare si nu trebuie sa afecteze toleranta prevazuta la art. 5 alin. (3);
   b) este admisa o toleranta la fabricare de 3% din greutatea totala a fibrelor indicate pe eticheta intre procentul fibrelor indicate si procentul rezultat din analiza; aceasta toleranta este, de asemenea, aplicata fibrelor care, in conformitate cu alin. (2), sunt enumerate in ordinea descrescatoare a greutatii, fara indicarea procentului lor. Aceasta toleranta se aplica, de asemenea, in situatia prevazuta la art. 5 alin. (2) lit. b). La analiza, aceste tolerante trebuie calculate separat; greutatea totala de luat in considerare pentru calculul tolerantei prevazute la lit. b) este cea a fibrelor din produsul finit, din care au fost excluse fibrele straine a caror prezenta este eventual constatata atunci cand se aplica toleranta prevazuta la lit. a).
   Cumulul tolerantelor prevazute la lit. a) si b) nu este admis decat in cazul in care unele dintre fibrele straine constatate prin analiza, atunci cand se aplica toleranta prevazuta la lit. a), sunt de aceeasi natura chimica cu una sau mai multe fibre mentionate pe eticheta. Pentru produsele specifice al caror proces de fabricare necesita tolerante superioare celor prevazute la lit. a) si b), tolerante mai mari pot fi admise, cand conformitatea este verificata potrivit art. 13, numai in cazuri exceptionale si in baza unor justificari adecvate furnizate de producator. Aceste tolerante, cu justificarile aferente, sunt transmise de catre producator, in vederea autorizarii, Ministerului Economiei si Finantelor. Tolerantele autorizate sunt comunicate Comisiei Europene de Ministerul Economiei si Finantelor.

(5) Expresiile “fibre in amestec” sau “compozitie textila nespecificata” se pot utiliza pentru orice produs la care, in momentul fabricarii, este dificila stabilirea compozitiei.

   Art. 7. – Fara a afecta tolerantele prevazute la art. 4 alin. (2), art. 5 alin. (3) si la art. 6 alin. (4), fibrele vizibile si izolabile, cu efect pur decorativ, care nu depasesc 7% din greutatea produsului finit, precum si fibrele, de exemplu cele metalice, incorporate cu scopul de a obtine un efect antistatic, care nu depasesc 2% din greutatea produsului finit pot sa nu fie mentionate in compozitiile fibroase prevazute la art. 4 si 6. In cazul produselor prevazute la art. 6 alin. (3), aceste procente se calculeaza nu pe baza greutatii tesaturii, ci separat, pe baza greutatii bataturii si urzelii.
   Art. 8. –
(1) Produsele textile, in sensul prezentei hotarari, se eticheteaza sau se insotesc de marcaje atunci cand sunt introduse pe piata in scopuri de productie sau comerciale. Aceasta etichetare sau marcare poate fi inlocuita ori insotita de documente comerciale de insotire atunci cand produsele nu sunt destinate vanzarii catre consumatorul final sau cand produsele sunt livrate in urma procedurii de achizitii publice desfasurate de autoritati contractante.
   (2) Precizari
   a) Denumirile, descrierile si indicatiile privind continutul de fibre textile prevazute la art. 3-6 si in anexa nr. 1 trebuie indicate clar in documentele comerciale. Aceasta obligatie exclude, mai ales, utilizarea abrevierilor in contracte, facturi sau borderouri de vanzare. Se poate folosi un cod de procesare mecanizata, daca acesta este explicat in acelasi document.
   b) Denumirile, descrierile si indicatiile privind continutul de fibre textile prevazute la art. 3-6 si in anexa nr. 1 trebuie indicate printr-o imprimare clara, lizibila si uniforma cand produsele textile se ofera spre vanzare sau se vand consumatorilor si, in special, in cataloage, prospecte, pe ambalaje, etichete si marcaje.
   Indicatiile si informatiile, altele decat cele prevazute de prezenta hotarare, trebuie prezentate separat. Aceasta prevedere nu se aplica marcilor comerciale sau numelui unei intreprinderi, care se pot mentiona inainte sau dupa indicatiile prevazute de hotarare.
   Daca, totusi, atunci cand un produs textil se ofera spre vanzare sau se vinde consumatorului prevazut la lit. b), se indica o marca comerciala sau numele unei intreprinderi care contine una dintre denumirile prevazute in anexa nr. 1, ca atare sau ca adjectiv, ori ca radacina sau un cuvant usor de confundat cu acestea, atunci marca comerciala sau numele intreprinderii trebuie imediat precedat sau urmat de denumirile, descrierile si indicatiile asupra continutului de fibre textile mentionate la art. 3-6 si in anexa nr. 1, prin imprimare clara si lizibila.
   c) Produsele textile care se ofera spre vanzare sau se vand consumatorului final pe teritoriul Romaniei trebuie etichetate si marcate in limba romana, fara a se exclude prezentarea si in diverse limbi straine.
   d) Pentru bobine, mosoare, sculuri, gheme sau orice alte formate cu fire de cusut, remaiat si de brodat, prevederile lit. c) sunt aplicabile numai in cazul etichetarii globale pe ambalaj sau pe standuri de prezentare. Fara a aduce atingere cazurilor prevazute in anexa nr. 4 pct. 18, formatele individuale pot fi etichetate in oricare limba a Comunitatii Europene.

e) Utilizarea denumirilor si indicatiilor, altele decat cele prevazute la art. 3-5 care se refera la caracteristicile produselor, nu poate fi interzisa daca aceste denumiri sau indicatii sunt conforme practicilor comerciale loiale.

   Art. 9. –
(1) Orice produs textil compus din doua sau mai multe componente care au compozitii fibroase diferite trebuie sa aiba atasata o eticheta care sa indice compozitia fibroasa a fiecarui component. Etichetarea nu este obligatorie pentru componentele care reprezinta mai putin de 30% din greutatea totala a produsului, cu exceptia captuselilor.
   (2) Doua sau mai multe produse textile avand aceeasi compozitie fibroasa si care formeaza, in mod normal, un ansamblu inseparabil pot avea o singura eticheta.
   (3) Fara a aduce atingere prevederilor art. 12:
   a) compozitia fibroasa a urmatoarelor articole de corsetarie este indicata fie prin compozitia intregului produs, fie prin compozitia globala sau separata a componentelor enumerate mai jos:
   (i) pentru sutiene: tesatura exterioara si interioara a cupelor si a spatelui;
   (ii) pentru corsete: parti intarite din fata, spate si lateral;
   (iii) pentru bustiere: tesatura din interiorul si exteriorul cupelor, partile intarite din fata si din spate si partile laterale.
   Compozitia fibroasa a articolelor de corsetarie, altele decat cele precizate de alin. (3), este indicata prin compozitia produsului in ansamblu sau prin compozitia diferitelor componente ale acestor articole, fie global, fie separat, nefiind obligatorie etichetarea pentru componente care reprezinta mai putin de 10% din greutatea totala a produsului.
   Etichetarea separata a diverselor componente ale articolelor de corsetarie de mai sus trebuie efectuata astfel incat consumatorul final sa poata intelege cu usurinta la ce componente din produs se refera indicatiile ce figureaza pe eticheta.

b) compozitia fibroasa a produselor textile imprimate prin corodare trebuie prezentata pentru intregul produs si poate fi indicata prin afisarea separata a compozitiei tesaturii de baza si a partilor corodate, aceste componente trebuind sa fie mentionate prin denumirea lor;

   c) compozitia fibroasa a produselor textile brodate este prezentata pentru intregul produs si poate fi indicata prin afisarea separata a compozitiei tesaturii de baza si a firelor de broderie, aceste componente trebuind sa fie mentionate prin denumirea lor. In cazul in care partile brodate reprezinta mai putin de 10% din suprafata produsului, este suficient sa se indice compozitia tesaturii de baza;
   d) compozitia fibroasa a firelor constand intr-un miez si o acoperire din alte fibre, care se ofera la vanzare ca atare consumatorului, este prezentata pentru intregul produs si poate fi indicata prin declararea separata a compozitiei miezului si a acoperirii, aceste componente trebuind sa fie mentionate prin denumirea lor;
   e) compozitia fibroasa a catifelei, a plusului sau a materialelor textile asemanatoare se prezinta pentru intregul produs, iar atunci cand produsul are un suport si o suprafata de intrebuintare distincte si cu compozitii fibroase diferite, aceasta se poate indica separat pentru cele doua componente, care trebuie mentionate prin denumirea lor;
   f) compozitia acoperitoarelor de sol si a covoarelor ale caror suport si suprafata de intrebuintare sunt din fire diferite se poate indica numai pentru suprafata de intrebuintare, care trebuie mentionata prin denumirea ei.

Art. 10. –

(1) Prin exceptie de la prevederile art. 8 si 9:
   a) pentru produsele textile prevazute in anexa nr. 3, care se afla in unul dintre stadiile definite la art. 2 alin. (1), nu este necesara etichetarea sau aplicarea marcajului referitor la denumire si compozitie. Cu toate acestea, prevederile art. 8 si 9 se aplica daca aceste produse au o eticheta sau un marcaj indicand denumirea, compozitia sau marca comerciala sau numele unei intreprinderi, care foloseste ca atare, ca adjectiv sau ca radacina una dintre denumirile prevazute in anexa nr. 1 sau un cuvant usor de confundat cu acestea;
   b) produsele textile prevazute in anexa nr. 4, atunci cand sunt de acelasi tip si au aceeasi compozitie, pot fi oferite spre vanzare grupate sub o eticheta globala care sa includa indicatiile referitoare la compozitie prevazute de prezenta hotarare;
   c) compozitia produselor textile care se vand la metru se poate marca pe bucata sau rola prezentata la vanzare.
   (2) In situatia in care produsele prevazute la alin. (1) lit. b) si c) sunt oferite la vanzare, vanzatorul are obligatia sa asigure informarea completa a cumparatorului final cu datele privind compozitia fibroasa a acestora.
   Art. 11. – Nicio informatie furnizata cu ocazia introducerii pe piata a produselor textile nu trebuie sa dea nastere la confuzie in ceea ce priveste denumirile si indicatiile prevazute de prezenta hotarare.
   Art. 12. – Pentru aplicarea art. 8 alin. (1) si a celorlalte prevederi ale prezentei hotarari referitoare la etichetarea produselor textile, procentele de fibre prevazute la art. 4-6 se determina fara a se tine cont de urmatoarele elemente:
   1. pentru toate produsele textile: partile netextile, marginile, etichetele si ecusoanele, bordurile si garniturile, care nu formeaza o parte integranta a produsului, nasturii, accesoriile, ornamentele, panglicile neelastice, firele si benzile elastice adaugate in locuri specifice si limitate ale produsului si, in conditiile prevazute la art. 7, fibrele vizibile si izolabile cu efect decorativ si fibrele antistatice.

2.

a) pentru acoperitoarele de sol si pentru covoare: toate componentele, altele decat straturile de intrebuintare;
   b) pentru tesaturile de mobila: urzelile si bataturile de legare si de umplere care nu fac parte din suprafata de intrebuintare;
   -pentru draperii, perdele simple si perdele duble: urzelile si bataturile de legare si de umplere care nu fac parte din fata tesaturii;
   c) pentru alte produse textile: suporturi, intarituri, tripluri, insertii, fire pentru cusut si asamblat, cu conditia sa nu inlocuiasca urzeala si/sau batatura tesaturii, materiale de umplutura care nu au rol de izolare si, sub rezerva art. 9 alin. (1), captuselile. In scopul acestei prevederi:
   -nu se elimina tesaturile de baza ale produselor textile care servesc drept suport pentru stratul de intrebuintare, in special pentru cuverturi si tesaturi duble, si dosul produselor din catifea, plus si al produselor similare;
   -prin intarituri se inteleg firele sau tesaturile adaugate in locuri specifice si limitate ale produsului textil, cu scopul de a-l intari sau de a-i conferi rigiditate sau grosime.
   3. substante grase, lianti, produse de ingreunare, apreturi, produse de imprimare, produse auxiliare de vopsire si de impregnare si alte produse de tratare a textilelor. Aceste elemente nu trebuie sa fie prezente in cantitati de natura sa induca in eroare consumatorul.
   Art. 13. – Verificari privind conformitatea compozitiei fibroase a produselor textile cu informatiile furnizate conform prezentei hotarari se realizeaza prin metodele de analiza prevazute in Hotararea Guvernului nr. 762/2001 privind stabilirea metodelor de analiza utilizate pentru determinarea si verificarea compozitiei fibroase a produselor textile, cu modificarile si completarile ulterioare.

In acest scop, procentele de fibre prevazute la art. 4-6 se determina prin aplicarea la masa uscata a fiecarei fibre a reprizelor conventionale corespunzatoare, mentionate in anexa nr. 2, dupa excluderea elementelor prevazute la art. 12 alin. (1)-(3).

   Art. 14. –
(1) Introducerea pe piata a produselor textile care sunt conforme prevederilor acestei hotarari nu poate fi interzisa sau impiedicata din motive legate de denumiri sau indicatii ale compozitiei fibroase.
   (2) Prevederile prezentei hotarari nu impiedica aplicarea dispozitiilor in vigoare referitoare la protectia proprietatii intelectuale si comerciale, a indicatiilor de provenienta, a denumirilor de origine, precum si la sanctionarea concurentei neloiale.
   Art. 15. – Prevederile prezentei hotarari nu se aplica produselor textile care:
   a) sunt destinate exportului catre terte tari;
   b) intra in Romania, sub control vamal, in scop de tranzit;
   c) sunt importate din terte tari in scopul perfectionarii active;
   d) sunt incredintate prin contract unor persoane care lucreaza la domiciliu sau unor firme independente care prelucreaza materialele furnizate fara a fi transferate asupra lor drepturile de proprietate.
   Art. 16. –
(1) Pentru indicarea modului de intretinere a produselor textile se utilizeaza simbolurile prevazute de SR EN ISO 3758:2005.
   (2) Producatorii pot face precizari suplimentare pentru consumatori cu privire la intretinerea produselor, daca acestea sunt necesare.
   (3) Pentru confectii textile indicarea modului de intretinere se face individual, pe eticheta realizata din materiale rezistente la tratamente ulterioare umidotermice, intr-un mod lizibil, aceasta trebuind sa reziste atat timp cat rezista si materialul de baza al produsului.

Art. 17. – Ministerul Economiei si Finantelor informeaza Comisia Europeana referitor la legislatia nationala pe care o adopta in domeniul reglementat de aceasta hotarare.

   Art. 18. –
(1) Constituie contraventie nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (2), art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) si (2), art. 6, 8, art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (2) si art. 16 si se sanctioneaza potrivit art. 50 alin. (1) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata.
   (2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoanele imputernicite de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.
   Art. 19. – Prevederile art. 18 referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
   Art. 20. – Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta hotarare.
   Art. 21. –
(1) Prezenta hotarare intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii.
   (2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 332/2001 privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 166 din 2 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
   Prezenta hotarare transpune Directiva 96/74/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind denumirile textilelor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene seria L nr. 32 din 3 februarie 1997, Directiva 97/37/CE cuprinzand adaptarile la progresul tehnic ale anexelor I si II din Directiva 96/74/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind denumirile textilelor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene seria L nr. 169 din 27 iunie 1997, Directiva 2004/34/CE de modificare, la finalul adaptarii la progresul tehnic, a anexelor I si II din Directiva 96/74/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 89 din 26 martie 2004, Directiva 2006/3/CE care modifica, in scopul adaptarii la progresul tehnic, anexele I si II din Directiva 96/74/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 5 din 10 ianuarie 2006, si Directiva 2007/3/CE care modifica, in scopul adaptarii la progresul tehnic, anexele I si II din Directiva 96/74/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 28.
                                                                ANEXA  Nr. 1
   TABELUL FIBRELOR TEXTILE
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|Nr. | | |
|crt.| Denumirea | Descrierea fibrelor |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
| 1. |Lana1) |Fibra din cojocul oilor si mieilor (Ovis aries) |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
| 2. |Alpaca, lama, camila, |Parul de la urmatoarele animale: alpaca, lama, camila, capra, capra angora, iepure |
| |casmir, mohair, angora, |angora, vigonie, iac, guanaco, capra de casgora (incrucisarea dintre capra de |
| |vigonie, iac, guanaco, |Casmir si capra de angora), castor, vidra |
| |casgora, castor, vidra, | |
| |precedata sau nu de | |
| |denumirea “lana” sau “par”| |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
| 3. |Par de animale sau de cal,|Par de la diferite animale, altele decat cele mentionate la nr. crt. 1 si 2 |
| |cu sau fara indicarea | |
| |speciei animale (de | |
| |exemplu, par de bovine, | |
| |de capra, de cal) | |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
| 4. |Matase |Fibra provenind exclusiv de la insectele sericigene |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
| 5. |Bumbac |Fibra provenind de la capsulele de bumbac (Gossypium) |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
| 6. |Capoc |Fibra provenind din interiorul fructului de capoc (Ceiba pentandra) |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
| 7. |In |Fibra provenind din tulpina de in (Limnum utilissimum) |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
| 8. |Canepa |Fibra provenind din tulpina de canepa (Cannabis sativa) |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
| 9. |Iuta |Fibre provenind din tulpina de Corchorus olitorius si din Chorcorus capsularis. In |
| | |sensul prezentei hotarari, sunt asimilate iutei fibrele liberiene provenind de la: |
| | |Hibiscus cannabinus, Hibiscus sabdarifa, Abutilon avicennae, Urena lobata, Urena |
| | |sinuata |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|10. |Abaca |Fibra provenind de la frunza de Musa textilis |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|11. |Alfa |Fibra provenind de la frunza de Stipa tenacissima |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|12. |Cocos |Fibra provenind de la fructul Cocos nucifera |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|13. |Drob (grozama) |Fibra provenind din tulpini de Cytisus scoparius si de Spartium junceum |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|14. |Ramie |Fibra provenind din tulpina de Boehmeria nivea si de la Boehmeria tenacissima |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|15. |Sisal |Fibra provenind de la frunza de Agave Sisalana |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|16. |Sunn |Fibra provenind din tulpina de Crotalaria juncea |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|17. |Henequen |Fibra provenind din tulpina de Agave Fourcroydes |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|18. |Maguey |Fibra provenind din tulpina de Agave Cantala |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|19. |Acetat |Fibra de acetat de celuloza, unde maximum 92% si minimum 74% din grupele |
| | |hidroxil sunt acetilate |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|20. |Alginat |Fibra obtinuta provenita de la sarurile metalice ale acidului alginic |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|21. |Cupro |Fibra de celuloza regenerata obtinuta prin procedeul cupro-amoniacal |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|22. |Modal |Fibra de celuloza regenerata obtinuta prin intermediul unui procedeu de viscoza |
| | |modificat, avand o forta de rupere ridicata si un modul in stare umeda ridicat. |
| | |Forta de rupere [B(C)] dupa conditionare si forta [B(M)] necesara pentru producerea |
| | |unei alungiri de 5% in stare umeda sunt dupa cum urmeaza: |
| | | __ |
| | |B(C)(CN) >= 1,3 / T + 2T |
| | | __ |
| | |B(M)(CN) >= 0,5 / T, |
| | |in care T este densitatea medie pe unitatea de lungime in dtex |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|23. |Proteinice |Fibra obtinuta plecand de la substantele proteinice naturale regenerate si |
| | |stabilizate sub actiunea agentilor chimici |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|24. |Triacetat |Fibra de acetat de celuloza, unde minimum 92% din grupele hidroxil sunt acetilate |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|25. |Viscoza |Fibra de celuloza regenerata obtinuta prin procedeul viscoza pentru filamente si |
| | |pentru fibre discontinue |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|26. |Acrilice |Fibra formata din macromolecule liniare avand in lant cel putin 85% acrilonitril |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|27. |Clorofibra |Fibra formata din macromolecule liniare prezentand in lant mai mult de 50% din |
| | |masa totala, unitati monometrice de clorura de vinil sau clorura de viniliden |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|28. |Fluorofibra |Fibra formata din macromolecule liniare obtinute din monomeri alifatici |
| | |fluorocarbonati |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|29. |Modacrilice |Fibra formata din macromolecule liniare continand in lantul lor minimum 50% si |
| | |maximum 85% din masa totala unitati acrilonitrilice |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|30. |Poliamida sau nailon |Fibra formata din macromolecule liniare de sinteza continand in lant grupari |
| | |amidice care se repeta, din care minimum 85% se leaga la unitati alifatice sau |
| | |cicloalifatice |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|31. |Aramida |Fibra constituita din macromolecule liniare de sinteza formate din grupe aromatice |
| | |legate prin grupari amida sau imida, din care minimum 85% se leaga direct la |
| | |doua inele aromatice, numarul de grupari imidice, in cazul in care acestea exista, |
| | |neputand sa depaseasca numarul de grupari amidice |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|32. |Poliimida |Fibra formata din macromolecule liniare de sinteza continand in lant unitati imidice |
| | |care se repeta |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|33. |Lyocell |Fibra de celuloza regenerata obtinuta prin dizolvare si printr-un proces de filare cu |
| | |solvent organic2), fara formare de derivati |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|34. |Poliester |Fibra formata din macromolecule liniare continand in lant minimum 85% ester al |
| | |unui diol cu acidul tereftalic |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|35. |Polietilena |Fibra formata din macromolecule liniare de hidrocarburi alifatice saturate |
| | |nesubstituite |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|36. |Polipropilena |Fibra formata din macromolecule liniare de hidrocarburi alifatice saturate, unde un |
| | |atom carbon din doi se leaga la o grupare metil in pozitie izotactica, si fara alta |
| | |substitutie |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|36a.|Polilactida |Fibra formata din macromolecule liniare care prezinta in lantul lor minimum 85% |
| | |(din masa) unitati de esteri ai acidului lactic obtinuti din zaharuri naturale si care|
| | |are o temperatura de topire de cel putin 135▫C |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|37. |Policarbamida |Fibra formata din macromolecule liniare continand in lant grupe functionale ureilena |
| | |(NH-CO-NH), care se repeta |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|38. |Poliuretan |Fibra formata din macromolecule liniare constituite din lanturi cu grupe functionale |
| | |uretan |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|39. |Vinilice |Fibra formata din macromolecule liniare al caror lant este constituit din alcool |
| | |polivinilic cu diferite grade de acetilare |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|40. |Trivinilice |Fibra formata din terpolimer de acrilonitril, dintr-un monomer vinilic clorurat si |
| | |dintr-un al treilea monomer vinilic, dar niciunul sa nu depaseasca 50% din masa totala|
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|41. |Elastodiena |Elastofibra constituita fie din poliizopren natural sau sintetic, fie din una sau mai |
| | |multe diene polimerizate cu sau fara unul sau mai multi monomeri vinilici, care, |
| | |alungita sub o forta de tractiune pana la de 3 ori lungimea initiala, revine rapid si |
| | |in mod substantial la aceasta lungime de indata ce forta de tractiune inceteaza sa |
| | |mai fie aplicata |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|42. |Elastan |Elastofibra constituita din poliuretan segmentat cel putin 85% din masa, care, |
| | |alungita sub o forta de tractiune pana la de 3 ori lungimea sa initiala, revine rapid |
| | |si in mod substantial la aceasta lungime de indata ce forta de tractiune inceteaza |
| | |sa mai fie aplicata |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|43. |Sticla textila |Fibra constituita din sticla |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|44. |Denumire corespunzand |Fibre obtinute din amestecuri de materiale sau materiale noi, altele decat cele |
| |materialului din care sunt|prezentate mai sus |
| |compuse fibrele, de | |
| |exemplu: metal (metalic, | |
| |metalizat), azbest, hartie| |
| |(din hartie), precedata | |
| |sau nu de cuvantul “fir” | |
| |sau “fibra” | |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|45. |Elastomultiester |Fibra obtinuta prin interactiunea chimica a doua sau mai multe macromolecule |
| | |liniare distincte, in doua sau mai multe faze distincte (niciuna din ele sa nu |
| | |depaseasca 85% din masa), ce contin ca unitate functionala dominanta grupuri |
| | |esterice (cel putin 85%), si care, alungita sub o forta de tractiune pana ce atinge o |
| | |data si jumatate lungimea initiala, revine rapid si substantial la aceasta lungime de |
| | |indata ce forta de tractiune inceteaza sa mai fie aplicata |
+—-+————————–+————————————————————————————–+
|46. |Elastolefina |Fibra compusa din cel putin 95% (din masa) macromolecule partial reticulate, |
| | |formate din etilena si cel putin o alta olefina, si care, alungita sub o forta de |
| | |tractiune pana cand atinge o data si jumatate lungimea initiala, revine rapid si |
| | |substantial la aceasta lungime de indata ce forta de tractiune inceteaza sa mai fie |
| | |aplicata |
+—-+————————–+————————————————————————————–+

1) Denumirea “lana” de la nr. 1 poate, de asemenea, sa fie utilizata pentru a indica un amestec de fibre provenind de la cojoc de oaie si tipurile de par indicate la nr. 2, coloana a treia. Aceasta prevedere se aplica produselor textile prevazute la art. 4 si 5, precum si celor prevazute la art. 6, in masura in care acestea din urma sunt partial compuse din fibrele indicate la nr. 1 si 2.

   2) Prin solvent organic se intelege in esenta un amestec de produse chimice organice si apa.
   ANEXA  Nr. 2
   REPRIZE CONVENTIONALE
folosite la calculul masei fibrelor continute de un produs textil
+——–+————————————————————-+——-+
| Nr. | | |
|fibrelor| Fibre |Procent|
+——–+————————————————————-+——-+
| 1-2 |Lana si par | |
| |- fibre pieptanate | 18,25 |
| |- fibre cardate |17,001)|
| 3. |Par | |
| |- fibre pieptanate | 18,25 |
| |- fibre cardate |17,001)|
| |Par de cal | |
| |- fibre pieptanate | 16,00 |
| |- fibre cardate | 15,00 |
| 4. |Matase | 11,00 |
| 5. |Bumbac | |
| |- fibre pieptanate | 8,50 |
| |- fibre cardate | 10,50 |
| 6. |Capoc | 10,90 |
| 7. |In | 12,00 |
| 8. |Canepa | 12,00 |
| 9. |Iuta | 17,00 |
| 10. |Abaca | 14,00 |
| 11. |Alfa | 14,00 |
| 12. |Cocos | 13,00 |
| 13. |Drobita (grozama) | 14,00 |
| 14. |Ramie (fibra inalbita) | 8,50 |
| 15. |Sisal | 14,00 |
| 16. |Sunn | 12,00 |
| 17. |Henequen | 14,00 |
| 18. |Maguey | 14,00 |
| 19. |Acetat | 9,00 |
| 20. |Alginat | 20,00 |
| 21. |Cupro | 13,00 |
| 22. |Modal | 13,00 |
| 23. |Proteinic | 17,00 |
| 24. |Triacetat | 7,00 |
| 25. |Viscoza | 13,00 |
| 26. |Acrilice | 2,00 |
| 27. |Clorofibra | 2,00 |
| 28. |Fluorofibra | 0,00 |
| 29. |Modacrilice | 2,00 |
| 30. |Poliamida sau nailon | |
| |- fibra discontinua | 6,25 |
| |- filament | 5,75 |
| 31. |Aramida | 8,00 |
| 32. |Poliimida | 3,50 |
| 33. |Lyocell | 13,00 |
| 34. |Poliester | |
| |- fibra discontinua | 1,50 |
| |- filament | 1,50 |
| 35. |Polietilena | 1,50 |
| 36. |Polipropilena | 2,00 |
| 37. |Polilactida | 1,50 |
| 37a. |Policarbamida | 2,00 |
| 38. |Poliuretan | |
| |- fibra discontinua | 3,50 |
| |- filament | 3,00 |
| 39. |Vinilice | 5,00 |
| 40. |Trivinilice | 3,00 |
| 41. |Elastodina | 1,00 |
| 42. |Elastan | 1,50 |
| 43. |Sticla textila | |
| |- de un diametru mediu superior 5 µm | 2,00 |
| |- de un diametru egal sau infer ior 5 µm | 3,00 |
| 44. |Fibra metalica | 2,00 |
| |Fibra metalizata | 2,00 |
| |Azbest | 2,00 |
| |Fir de hartie | 13,75 |
| 45. |Elastomultiester | 1,50 |
| 46. |Elastolefina | 1,50 |
+——–+————————————————————-+——-+
   1) Procentul conventional de 17% este aplicat in cazurile in care nu este posibil sa se asigure daca produsul textil continand lana si blana apartine ciclului de periat sau daracit.
   ANEXA  Nr. 3
   PRODUSE LA CARE NU ESTE OBLIGATORIE ETICHETAREA SAU APLICAREA MARCAJULUI
 [Art. 10 alin. (1) lit. a)]
   1. Mansete de camasi
   2. Curele de ceas din material textil
   3. Etichete si ecusoane
   4. Compozite textile pentru manuit vase de gatit
   5. Huse textile pentru cafetiere
   6. Huse textile pentru ceainice
   7. Manecute protectoare
   8. Mansoane, altele decat din plus
   9. Flori artificiale
   10. Pernite de ace
   11. Panze pictate
   12. Produse textile pentru intarituri si tesaturi suport
   13. Pasle
   14. Produse textile confectionate cu aspect uzat, in masura in care sunt explicit declarate ca atare
   15. Jambiere
   16. Ambalaje, altele decat cele noi si vandute ca atare
   17. Palarii din fetru
   18. Articole de marochinarie si de echitatie din materiale textile
   19. Articole de voiaj din materiale textile
   20. Tapiserii lucrate de mana si materiale pentru fabricarea lor, inclusiv firele pentru brodat, vandute separat de canava si special prezentate pentru a fi utilizate pentru astfel de tapiserii
   21. Fermoare
   22. Nasturi si catarame imbracate in materiale textile
   23. Coperti de carte din material textil
   24. Jucarii
   25. Partile textile ale incaltamintei, cu exceptia dublurilor
   26. Servetele de masa a caror suprafata este de maximum 500 cm2
   27. fiesaturi si manusi pentru manuirea vaselor de gatit
   28. Huse textile pentru oua
   29. Truse pentru articole de machiaj
   30. Pungi de material textil pentru tutun
   31. Cutii din materiale textile pentru ochelari, trabuce, tigari, brichete, piepteni
   32. Articole de protectie pentru sport, cu exceptia manusilor
   33. Truse pentru obiecte de ingrijire personala

34. Truse pentru articole de incaltaminte

   35. Articole funerare
   36. Produsele de unica folosinta, cu exceptia vatei
   In sensul prezentei hotarari, sunt considerate produse de unica folosinta articolele textile care se folosesc o singura data sau pe o perioada de timp limitata si a caror utilizare normala exclude orice repunere in starea de folosinta sau o folosinta similara ulterioara.
   37. Articole textile supuse regulilor din “Farmacopeea Europeana” si care au o mentiune care se refera la aceasta, bandaje medicale si ortopedice de folosinta indelungata.
   38. Articole textile, inclusiv sfori, funii si benzi (sub rezerva anexei nr. 4 nr. 12), destinate in mod normal:
   a) sa fie utilizate in componentele echipamentelor de producere si procesare a bunurilor;
   b) sa fie incorporate in masini, instalatii (de incalzire, climatizare, iluminare), aparate menajere si alte aparate, vehicule si alte mijloace de transport, la intretinerea si echiparea acestora, cu exceptia prelatelor si a accesoriilor pentru autoturisme, vandute separat de vehicule
   39. Articole textile de protectie si de securitate, cum ar fi centurile de siguranta, parasutele, veste de salvare, topogane pentru situatii de urgenta, dispozitive impotriva incendiilor, veste antiglont, imbracaminte de protectie speciala (de exemplu: protectie impotriva focului, agentilor chimici sau altor factori de risc)
   40. Structuri gonflabile aflate sub presiune pneumatica (sali de sport, standuri de expozitie, de stocare etc.), cu conditia sa se furnizeze indicatii privind performantele si specificatiile tehnice ale acestor articole
   41. Panze navale
   42. Articole textile pentru animale

43. Drapele si pancarte

   ANEXA  Nr. 4
   PRODUSE PENTRU CARE ETICHETAREA SAU MARCAJUL GLOBAL
ESTE OBLIGATORIE/OBLIGATORIU
  [Art. 10 alin. (1) lit. b)]
   1. Mop
   2. Lavete pentru curatat
   3. Margini si garnituri
   4. Pasmanterie
   5. Curele
   6. Bretele
   7. Portjartiere si jartiere
   8. Sireturi
   9. Panglici
   10. Elastice
   11. Ambalaje noi si vandute ca atare
   12. Sfori pentru ambalare si pentru agricultura; sfori, franghii si funii, altele decat cele precizate in anexa nr. 3 nr. 381)
   13. Servetele textile
   14. Batiste
   15. Plase pentru par
   16. Cravate si papioane pentru copii
Posted in Uncategorized.